luni, 22 noiembrie 2010

Tag: My Make-up Story

Mai nou mă manifest şi pe blog la fel ca în viaţa reală: îmi place mai mult să stau şi să ascult decât să spun ceva. Bineînţeles, tăcerea mea e şi rezultatul lipsei de timp, de energie şi de inspiraţie, care mă vizitează pe rând. Dar, ca să îmi continui ideea, de urmărit vă urmăresc pe toate, lista mea de must read se lungeşte dacă nu în fiecare zi măcar tot la două zile, însă de scris n-am mai scris de nu mai ştiu când. Şi nu îmi place. Daaar, voi abuza de funcţia de programare a postărilor, mai ales că am o grămadă de idei pentru review-uri. Pentră că da, mi-am făcut blogul ca să ajut, ca să informez, asta ca să îi răspund lui Joice la ce a scris aici, lucruri pentru care îi dau dreptate.

Deci eram la curent cu tag-ul My make-up story, chiar mi-a plăcut din prima şi vroiam să-l fac şi eu, de la mine putere, dacă nu m-a băgat nimeni în seamă şi nu m-a tag-uit. Se pare că m-am înşelat însă pentru că am primit tag-ul de la Mya Beauty, un blog pe care nu îl ştiam până acum dar pe care îl voi citi din scoarţă în scoarţă. M-a emoţionat un pic tag-ul, simpla intenţie contează de cele mai multe ori şi probabil că Mya îmi urmăreşte blogul de ceva timp, astfel că ar fi nepoliticos din partea mea să nu onorez tag-ul. Să începem:

1. Ce vârstă aveai când ai început să te machiezi?

Până prin clasa a 8-a nu cred că am pus pe faţă mai mult decât balsam de buze şi eventual corector, mai ales că n-am fost scutită de problemele cauzate de acnee. Chiar am o amintire foarte funny cu o colegă nu tocmai drăguţă care a confundat corectorul sub formă de stick cu rujul şi l-a aplicat cu încredere, bineînţeles, fără să ceară voie. L-a luat pur şi simplu de pe bancă şi repede repede s-a dat cu el pe buze. Şi-a primit singură pedeapsa...
Oricum, prin liceu am avansat şi am început să folosesc într-o primă fază rimel şi corector şi apoi şi fond de ten. Treptat treptat am trecut şi la farduri de ochi, creioane, pudre şi de atunci nu m-am mai oprit nici acum, când sunt un mic make up obsessed. N-am fost în niciun fel precoce în ceea ce priveşte machiajul, dar mă consolez cu gândul că ăsta nu e singurul lucru pe care l-am făcut exact când a trebuit.

2. Cum ai devenit pasionată de make-up?

Încet, dar sigur. Sunt omul pasiunilor de durată, de orice natură ar fi ele, aşa că relaţia mea cu machiajul este una solidă. Totuşi, mă gândesc uneori că nu sunt atât de bună pe cât aş putea să fiu, sunt mereu perfecţionistă şi mereu e loc de mai bine. Mai ales când văd că sunt fete mai tinere şi care se mişcă mult mai bine. Asta mă face să mă ambiţionez să devin şi eu mai bună. Invidia nu are loc în vocabularul meu, doar admiraţia pentru ceea ce fac ele şi pentru faptul că reprezintă un model de la care am mereu de învăţat. Dar ca să răspund la întrebare, le-am făcut pe toate: am frecventat forumuri, am admirat operele altor fete, am stat pe youtube, am încercat pe propria persoană, am stat şi am meditat, m-am informat, mi-am făcut blog. Şi tot simt uneori că pot face mai mult. Dar atâta timp cât mă străduiesc, nu pot decât să avansez, nu-i aşa? Oricum, machiajul e ceva la care nu voi renunţa probabil niciodată.

3. Care sunt câteva din firmele tale preferate?

Dacă aş zice că am firme preferate, ar însemna să nu fiu chiar sinceră. Îmi plac până la obsesie anumite produse de la anumite firme, dar nu cred că pot spune că am o firmă preferată atâta timp cât sunt conştientă că nu cunosc toate gamele şi toate produsele. Dar există totuşi firme care îmi atrag atenţia oricând şi la orice oră: Maybelline, la partea cu fonduri de ten şi rimel, Max Factor, din principiu, Seventeen, pentru fardurile minunate, Bourjois, Nyx, la fel, din principiu. Mai nou, se adaugă la listă 17, firmă ce aparţine de Boots, No.7, Collection 2000, Models Own, Barry M, Essence, Catrice and so on. Nu am pic de stofă de snob astfel că Mac, Dior, Estee Lauder, Channel sau alte asemenea nu îmi provoacă decât tresăriri de scurtă durată şi extreeem de rar obsesii, datorate în principiu unei culori, cel mai adesea de fard, sau unei texturi. Ar însemna să fiu ipocrită dacă aş afirma că nu mi le-aş cumpăra dacă mi le-aş permite on a daily basis, însă sunt de părere că nu îţi trebuie neapărat produse high-end pentru a arăta de la rezonabil în sus.

4. Ce înseamnă make-up-ul pentru tine?

Micul meu secret care mă face să mă simt mai sigură pe mine, care îmi poate ridica moralul şi schimba starea de spirit şi care îmi permite să mă uit cu încredere în orice oglindă pe care o întâlnesc. Sau, şi mai bine, să mă uit în oglindă la modul admirativ, să îmi placă ceea ce văd. 
În acelaşi timp, privesc make-up-ul şi ca pe o pasiune de durată, ca un hobby care îmi permite să devin mai bună, o preocupare care mă relaxează şi nu mă lasă să cad în rutină şi în plictiseală. În plus, cine poate rămâne rece la curcubeul de culori şi la multitudinea de tehnici, idei, procedee? 

Bineînţeles, make-up-ul este şi o artă. Citeam undeva că machiajul este singurul tip de artă pe care îl porţi pe faţă şi pe care îl poţi şterge seara sau dacă nu a ieşit bine. Undă verde pentru experimentele menite să ne ajute să ne găsim personalitatea în machiaj, nu?

5. Dacă ai putea să porţi doar 4 produse pe faţă, care ar fi acestea?

În mod clar, fond de ten, rimel, fard de ochi. Al patrulea loc e relativ deschis propunerilor: poate creion de ochi, blush, balsam de buze/ruj...
6. Ce-ţi place cel mai mult la make-up?

Faptul că are puterea de a-ţi schimba starea de spirit, de a-ţi da mai multă încredere şi faptul că este un domeniu atât de vast încât cu greu poţi spune că te plictiseşte. Faptul că poţi experimenta şi poţi face ceva diferit în fiecare zi. Faptul că există atââât de multe opţiuni şi în ceea ce priveşte produsele dar şi culorile. Numai să nu vrei nu îţi găseşti ceva să ţi se potrivească şi să îţi stea bine.
7. Care este părerea ta în legătură cu firmele high-end vs. firmele low end?

Dincolo de latura financiară, cred că, până la urmă, totul se rezumă la alegerea personală şi la ceea ce ţi se potriveşte. Se poate foarte bine ca un fond de ten de 20 de lei să ţi se potrivească mănuşă iar unul de 200 să îţi provoace alergii, la fel cum şi un fard de firmă cu renume să nu te avatajeze deloc şi să ai în colecţie ceva mult mai ieftin dar care să îţi stea mai bine. Până la urmă calea de aur este cea de mijloc. Gustul, modul în care ceva ţi se potriveşte şi, nu în ultimul rând, posibilităţile financiare, sunt şi ele nişte elemente demne de luat în seamă. Fiecare e liber să aleagă ceea ce vrea, atâta timp cât alege cu gust şi i se potriveşte alegerea făcută. Mai mult, niciodată nu e bine să porneşti la drum cu idei preconcepute, pentru că mereu pot apărea surprize de unde nu te aştepţi. Şi bune şi rele.

8. Ce sfaturi ai da unui începător?

Nu sunt convinsă că am ajuns în punctul în care să pot da sfaturi, pentru că învăţ ceva nou în fiecare zi, dar ideea este că informarea şi experimentatul sunt cele mai importante din punctul meu de vedere. Numai cine nu vrea nu se informează în era tehnologiei şi a informaţiei, după cum numai cine nu e deschis la nou nu experimentează. Există fete cu un talent nativ la machiaj, după cum există şi fete care trebuie să pună osul la treabă pentru a obţine ceva acceptabil. Cred că de la fiecare se poate învăţa ceva, chiar şi din dezastre sau încercări nereuşite. 

Însă ceea ce i-aş spune oricui este să nu exagereze: în machiaj less is more întotdeauna, fără excepţie. Şi nu în ultimul rând, fiecare trebuie să îşi găsească stilul pentru că ceea ce mă avantajează pe mine s-ar putea să îi stea aiurea altcuiva.

9.Ce make-up trend n-ai reuşit niciodată să înţelegi?

Tipul de machiaj folosit pe catwalk mi se pare uneori cel puţin ciudat, însă îmi dau seama că face parte dintr-un concept, împreună cu hainele şi coafura. Trendurile nu sunt legi imuabile, aşa că prefer să aleg ce ştiu că ma avantajează. Mai degrabă, ceea ce n-am reuşit să înţeleg niciodată este de ce unele fete persistă în greşeli crunte de machiaj şi aleg ceva care nu le avantajează şi de ce unele se încăpăţânează să respecte trendul mai ceva ca pe litera legii. Totul trebuie luat cum grano salis, fără a sări calul şi fără a uita că în primul şi în primul rând trebuie respectat materialul clientului, adică ceea ce are de oferit fiecare fizionomie, cea personală sau a altcuiva.

10. Ce crezi despre comunitatea de beauty de pe Youtube/ Blogspot?

Că, în latura ei de elită, reprezintă o sursă inestimabilă de informaţie, mereu accesibilă oricui vrea să se perfecţioneze. Pe partea cealaltă, cred că există o grămadă de buruieni, adică foarte multe fete care şi-au făcut cont/blog din plictiseală. Dar şi ele au rostul lor, pentru că reprezintă o mostră de aşa nu. Oricum ar fi, este admirabil că există şi mai ales, că are în componenţă atâtea fete talentate.

Nu voi pasa tag-ul mai departe pentru că nu cred că mai există multe fete care să nu-l fi făcut. Dacă însă mai sunt, le invit să răspundă şi ele invitaţiei şi să împărtăşească cu noi povestea lor de dragoste cu machiajul.

joi, 4 noiembrie 2010

Estée Lauder: demachiant-cremă pentru ten uscat

Evident că sunt adepta îngrijirii personalizate a tenului, care presupune respectarea nevoilor specifice fiecărui tip de ten. Evident că nu am tenul uscat, decât eventual iarna din cauza vântului. Şi atunci bineînţeles că intervin în forţă şi folosesc o cremă mai hidratantă decât cea cu care mă dau în mod obişnuit şi în scurt timp toate sunt bune şi frumoase din nou. Că să fie cât se poate de clar, tenul meu este normal, uneori cu tendinţe mixte, alteori cu toanele specifice unui ten sensibil. În general ne înţelegem bine, îl respect, el nu dă doi bani pe respectul meu şi face tot ce vrea el. Dar pe ăsta îl am, cu ăsta defilez, nu? 

Ideea este că anul trecut în preajma Crăciunului am primit o mostră de 30 de ml, de fapt varianta mini, a demachiantului cremă pentru ten uscat de la Estée Lauder. Multă vreme i-am dat numai târcoale, nu l-am folosit, pentru că aveam senzaţia că este total nepotrivit pentru tipul meu de ten, care are piticeii pe care vi i-am descris mai sus. Dar asta se întâmpla înainte să renunţ, pe rând, la demachiantul cu muşeţel de la Yves Rocher, cu care tenul meu ajunsese să aibă ceva personal, dar şi la cel de la Bourjois pentru ten normal, în ambalaj albastru, care îmi provoca nişte puncte negre de toată frumuseţea. Aşa că, la un moment dat, cumva contrânsă de circumstanţe, dar şi cu o doză sănătoasă de curiozitate, care nu-mi lipseşte niciodată, am încercat demachiantul Estée Lauder. Prima impresie a fost una onomatopeică: Câh. Textura este una extrem de groasă, asemănătoare unguentelor. Mai mult, are o culoare alb-sidefată, deci ar putea fi confundat cu uşurinţă cu un unguent. Miros nu are, dar şi dacă ar avea, asta nu l-ar face mai interesant la o primă vedere. Dar să o luăm sistematic:

Preţ: 20-25 de euro, în funcţie de site şi de ofertă, pentru 125 de ml. Produsul este în mod clar unul care tinde spre high-end pentru că nu cred că multe din noi sunt dispuse să dea atâţia bani pentru un simplu demachiant. Este cert însă că şi brandul dictează în acest caz.
Ce promite produsul: Citez spusele producătorului, ca un filolog ce mă aflu: Demachiantul sub formă de cremă oferă noi senzaţii pentru tenul uscat. Spuma bogată pe care o produce curăţă blând şi totuşi eficient. Păstrează bariera de hidratare a pielii şi o îmbunătăţeşte. Amestecul calmant de plante linişteşte şi catifelează tenul. Produsul lasă pielea curată, hidratată, proaspătă şi cu o senzaţie de bine. 
Ce face produsul: în mod cert, ceea ce promite, chiar şi pentru un tip de ten căruia nu i se adresează în mod
special. Pe de altă parte, mi se întâmplă frecvent să am senzaţia de piele uscată după demachiere, mai ales că sunt fan declarat demachiant care se înlătură cu apă. Aşadar, acest demachiant, deşi în aparenţă extrem de gras, curăţă exemplar şi chiar dă o senzaţie de curăţenie atât de eficientă încât pielea se simte un pic uscată. O să spuneţi că tenul meu este foarte ciudat. N-o să vă contrazic. Oricum, am anumite rezerve în privinţa efectelor pe un ten cu adevărat uscat, dacă pe al meu, normal cu veleităţi de ten mixt, mi-l usucă uneori. 

Pe de altă parte, senzaţia de curăţire şi de piele fină este imposibil de egalat, nu l-am mai regăsit la niciun demachiant de acest fel. Poate totuşi împărţirile gen ten uscat/normal/mixt sunt mult prea rigide, nu ştiu. Mai mult, cred că tocmai datorită consistenţei de unguent respingător, produsul este extrem de economic, pentru că e nevoie de o cantitate cât un bob de orez pentru a demachia inclusiv rimelul. Ceea ce înseamnă că preţul nu este atât de exagerat pe cât pare la prima vedere.

Îl voi cumpăra din nou? În mod cert, mi-a plăcut mult de tot, însă problema e că preţul lui depăşeşte un pic bugetul meu în acest moment pentru un demachiant. Totuşi, nu promit că o să rezist, mai ales dacă o să găsesc vreo ofertă avantajoasă. Până la urmă, produse de genul acesta te fac să te simţi cumva specială şi nu datorită brandului în sine, cât datorită efectelor pe care le au asupra tenului şi, surprinzător, şi asupra moralului. Doar orice beauty-addict are comfort-product-urile ei, nu-i aşa? 

Pe voi ce produse de beauty vă fac să vă simţiţi speciale şi au puterea să vă liniştească?
Cu produse Estée Lauder v-aţi mai întâlnit până acum? Ce părere aveţi despre ele?

PS: dacă postarea mea nu a fost îndeajuns de disturbing, aflaţi că în aceeaşi gamă există şi un exfoliant. Bineînţeles că dacă pun mâna pe el nu-l iert. Şi vă anunţ şi pe voi ce poate.

luni, 1 noiembrie 2010

Tag: What's in my bag

Mi-a plăcut mult de tot tag-ul ăsta, care are deja ceva vechime în blogosferă, dar am vrut să-l fac şi eu pentru că mi se pare tare simpatic. Plus că a fost chiar fain să văd ce au bloggeriţele în geantă şi ce cară cu ele on a daily basis. Acum să vă arăt ce am eu în geantă, care momentan este rucsacul prietenului meu, din mai multe motive: mai nou trăiesc în adidaşi pentru că mi-e mai uşor la serviciu şi, logic, o geantă ar arăta ca naiba cu adidaşi. Intenţionez însă să revin la geantă o dată cu schimbarea papucilor. În al doilea rând, am şi eu un rucsăcel, unul de la Kappa, maro şi micuţ, dar prea micuţ pentru ce îmi trebuie mie să am la mine zi de zi. Urmează să îmi iau şi eu un rucsac propriu, dar încă n-am văzut ceva care să îmi placă la nebunie. Căutările continuă. Oricum, am văzut şi câteva genţi fumoase, aşa că scorul este foarte strâns.

În acest moment, acestea sunt lucrurile pe care le port zi de zi cu mine:

Şi acum legenda, că nu ştiu dacă e totul clar în poză. De la stanga la dreapta şi de sus în jos, avem următoarele:

- ochelari de soare cu husa lor, mi-e tot timpul teamă să nu îi zgârii, plus că aşa mi-e mai uşor să dau de ei. Ar trebui totuşi să încep să îi las acasă pentru că s-au dus vremurile în care nu vedeam în faţă din cauza soarelui puternic.

- numărul de noiembrie al revistei Marie Claire UK, primit de la sora mea, care şi-a luat două exemplare din revistă pentru că avea cadou ojă roşie, respectiv vişinie marca Ciate, după spusele ei extrem de bună. Port revista cu mine pentru că îmi place să citesc de obicei revistele din scoarţă în scoarţă şi la Marie Claire de noiembrie chiar am de lucru, ca e tare groasă şi plină de articole extrem de interesante.

- sticla de apă la 1 litru, pentru că rezist fără ce vreţi voi, dar fără apă nu. 

- numărul pe noiembrie al revistei Cosmopolitan UK, de data asta cumpărat cu extrem de multă satisfacţie de mine. Cosmo UK şi Glamour UK sunt favoritele mele, am ce citi în ele şi mi se par smart. Abia aştept să apaă numerele pe decembrie, la începutul săptămânii viitoare. Şi da, ca să vă răspund la o întrebare pe care deja o intuiesc: da, îmi supraestimez pauza de prânz, dar tot le car după mine în speranţa că poate poate apuc să le citesc. Şi să nu am nimic de citit la mine iar e aiurea rău. Citesc şi cărţi, logic, dar momentan sunt între ele, adică abia azi am început una nouă. Poate îi dau o şansă şi maine o iau cu mine.

- noua mea agendă, în care am de notat o grămadă de lucruri ce ţin de serviciu şi pe care, dacă nu le scriu le uit. Am ales una mică, de buzunar, cu spirală şi sper să mă împac bine cu ea.

- gelul antibacterian, la 150 de ml, pentru că sunt alergică la praf, nu-l suport pe mâini şi la serviciu vin foarte des în contact cu el.

- aparatul foto în husă: un Samsung ES60, primit de ziua mea de la sora mea. Uneori cred că e mai deştept ca mine, are o grămadă de setări, dar tot nu am reuşit să-l conving să îmi surprindă machiajele cum sunt ele.

- mp3 player-ul meu, tot Samsung, care îmi ţine de urât când merg mult pe jos, adică zilnic

- umbrela, accesoriu absolut necesar, mai ales că a venit sezonul ploilor

- deodorantul Sure, echivalentul Rexonei. L-am ales pentru că are un miros fresh şi îl iau după mine pentru momentele în care am senzaţia că deodorantul stick nu îşi face ca lumea treaba sau când abuzez de răbdareaşi eficienţa lui

- gloss-ul Miss Sporty, luat de la Cluj cu fenomenala sumă de 3,50 de lei (era şi la reducere). Îmi place mult gustul, cum miroase şi cum arată de buze

- balsamul de buze marca proprie Carrefour, probabil făcut de Farmec la Cluj (nu mai am ambalajul), care hidratează neaşteptat de bine. Eu am nişte experienţe mai puţin plăcute cu balsamul Nivea aşa că am decis că încerc altceva şi se pare că am avut mare noroc, e tare bun acest balsam

- cheile de la casă, cu un breloc tare drăguţ cu Turnul Eiffel, luat direct de la sursă, adică de la Paris, acum vreo 3 ani

- plasturi, pentru că am tendinţa să mă tai/rănesc şi trebuie să am la mine un kit de prim ajutor

- şerveţele, de obicei 2-3 pachete, pentru că sufăr de rinită alergică şi practic sunt dependentă de batistuţe

- ciocolăţică cu cocos, pentru momentele în care am nevoie de un boost de energie. Nu sunt fac ciocolată în principiu, dar asta are mai mult cocos decât cioco, aşa că e perfect

- bomboane Fisherman's Friend, pe care le-am descoperit acum mulţi ani în Germania. Au în compoziţie lemn dulce, care mie îmi place la nebunie, dar care ştiu că nu e preferatul tuturor

- bomboane Halls, aici cu miere, tot din motive de alergie şi dureri frecvente de gât, ca şi celălalte bombonele

- pastile diverse, am la mine măcar un analgezic pentru că sunt mai mimoză de felul meu şi sunt destul de sensibilă. Am învăţat de ce am nevoie în mod regulat şi le port cu mine pentru orice eventualitate

- portofelul, cu acte şi, în principiu, bani. Sau măcar card. Portofelul e de la prietenul meu, cadou de 8 martie şi îmi place tare mult, a fost dragoste la prima vedere

- telefonul, Samsung Star. Mi l-am dorit mult, iniţial vroiam pe alb, dar când l-am văzut live, m-am răzgândit. În poză nu apare husa telefonului, musai pentru un telefon cu touchscreen, mai ales la cât sunt eu de stresată că o să-l zgârii. Deşi îl am din martie, încă are folia pe ecran, şi nu dă semne că ar vrea să plece de acolo, aşa că o lsa liniştită în treaba ei, mai ales că protejează ecranul.

Vouă ce nu vă lipseşte din geantă? Care sunt lucrurile fără de care nu plecaţi din casă?

duminică, 31 octombrie 2010

Lady's Blush MAC Starter Giveaway

Nu, n-am dispărut din blogosferă şi nici n-am abandonat blogul dar, după cum vă povesteam, job-ul meu cel nou mă cam acaparează şi încă n-am reuşit să le împac pe toate. Nu renunţ însă şi vă promit postări cu review-uri interesante.

Să revenim la oile noastre: probabil că sunt ultima care postează entry-ul pentru giveaway-ul organizat de Andreea aici. Am decis sa intru şi eu în concurs din pură curiozitate: aş da orice să aflu ce e în punguliţa magică, adică aici:






Nu ştiu dacă random.org o să ma placă şi de data asta, sunt multe fete care au intrat în concurs, dar dacă nu încerc nu am de unde să ştiu, nu?

În rest, vă promit că o să revin cu un tag care a circulat în urmă cu ceva vreme în blogosferă şi care mi-a plăcut şi cu nişte review-uri pe care vroiam să le scriu de mult.

Voi ce ziceţi? Aţi refuza un asemenea cadou? O plăsuţă plină cu produse MAC? Da, aşa ziceam şi eu...

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Tag-uri, tag-uri, tag-uri...

Vă povesteam, la începutul postării trecute, că am în lucru 2 tag-uri. Între timp, s-au făcut 3, pentru că şi Sadie m-a onorat cu un tag, cu tema Ce mă face fericită? Dar să luăm lucrurile pe rând. Voi răspunde tag-urilor în ordinea numerelor de pe tricou, adică în ordinea în care le-am primit, bineînţeles, cu scuzele de rigoare pentru încetineala cu care mă mişc. Mă cam acaparează noul serviciu, într-un domeniu nou pentru mine. Revenind la oile noastre, prima care m-a tag-uit a fost Ramona J.:

1. Ce alegi între a iubi potrivit persoana greşită şi a iubi greşit persoana potrivită? 

În mod cert, aleg să iubesc greşit persoana potrivită, pentru că, atâta timp cât persoana este potrivită, orice lucru imperfect se poate îmbunătăţi, mai ales modul de a iubi. Dar atunci când iubeşti persoana nepotrivită, nici nu mai contează cum o iubeşti, pentru că nu va fi niciodată cum trebuie.

2. Enumeră 3 obiecte de pe raftul cu amintiri la care nu poţi şi nu vrei să renunţi.

Aici în primul rând intră mesajele de suflet, pe care îmi place să le păstrez indiferent câte telefoane schimb. Apoi, sunt biletele de tren/ autobuz din locurile în care am fost, ca să îmi amintească de ele chiar şi după ce amintirea călătoriei s-a estompat. În al treilea rând, tot feluri de lucruri mărunte. De exemplu, când am fost Erasmus în Franţa, am adunat toate etichetele de la toate hainele pe care mi le-am luat, deşi nu au fost exagerat de multe. În general, mă ataşez de lucrurile mele şi sunt destul de posesivă, nu-mi place să împart lucrurile pe care le consider personale sau chiar intime.

3. O melodie pe care o asculţi când eşti tristă şi vrei să te descarci şi una pe care dansezi de fericire. 

Când sunt tristă, am tendinţa să ascult melodii vesele sau care mă binedispun. Când sunt happy, la fel. Aici am de făcut o mărturisire: cel mai bine mă linişteşte muzica slow, dar asta nu înseamnă că nu apreciez şi ceva mai ritmat. În principiu funcţionează orice dintre următorii: Alicia Keys, Westlife, Michael Buble, Maroon 5 şi câţi şi mai câţi.

4. Care e primul lucru care îţi vine în minte când îţi imaginezi o cameră goală cu pereţii albi?

Cum să o mobilez şi cum să o aranjez, logic. Am o mică pasiune pentru interioare şi îmi place să mut mobila constant, ca să am mereu senzaţia de nou.

5. Ce ai alege între a schimba ziua de ieri sau pe cea de mâine, şi de ce?

Deşi mi-am dorit uneori, trecutul nu ai cum să îl schimbi, poţi doar să te împaci cu el. În plus, eu cred că suntem de fapt suma alegerilor pe care le-am făcut în trecut, deci ceea ce nu putem schimba este ceea ce ne defineşte. Ziua de mâine este singura pe care avem puterea să o schimbăm.

6. Zi-mi ceva ce ai făcut sau spus şi îţi doreşti să nu, şi antonimul.

Mereu îmi doresc să am mai multă răbdare şi să nu mă mai enervez, chiar dacă îmi trece repede. Nimic nu merită să-ţi consume nervii, mai ales că mereu există cel puţin o soluţie pentru orice. Şi e nevoie de mult calm că să poţi vedea acea soluţie cât mai repede.

7. Pune o fotografie în care te regăseşti sau pe care nu ţi-o poţi scoate din minte. 

Mi-aş dori să fiu la fel de drăgălaşă şi simpatică cum e pisicuţa din imagine. Şi stilată, pe deasupra. Şi nu în ultimul rând, pentru că îmi plac pisicile de nu mai pot, mai ales cele portocalii.


8. Câteva versuri care ţi se suprapun sau pur şi simplu te motivează şi te inspiră.

Aici e greu, pentru că am multe versuri de suflet, ca un filolog care se respectă. Dar o să aleg ceva ce aud mereu de la prietenul meu: Răbdare au doar cei puternici...


Al doilea tag l-am primit de la bondarica:

1. Care este animalul tău preferat şi dacă ai avut unul cum îl chema?

În afară de nişte peşti micuţi când eram şi eu mică, n-am avut niciodată un animal, a trebuit să mă mulţumesc mereu cu animalele de la ţară sau ale altora. Destul de recent am descoperit că sunt alergică la animale, printre multe altele, dar asta nu mă împiedică să continuu să visez că într-o zi voi avea şi eu o pisicuţă pe care să o smotocesc. Sau un căţel. Sau un iepure. Sau un porcuşor de Guineea. Sau....orice de talie mică, cu blană şi ochişori expresivi...

Am avut o buburuză, o gărgăriţă căreia îi plăcea să stea pe perdeaua din camera mea şi să facă tumbe pe cursurile mele atunci când învăţam. A murit acum aproape un an, în noiembrie. N-a avut niciun nume, dar tare ma bucuram atunci când o vedeam că e pe perdea...

2. De unde îţi faci cumpărăturile? Mall, magazin gen 12 lei fiecare, piaţa de cartier?

Prefer magazinele mari sau hipermarketurile, pentru shopping-ul săptămânal sau pentru achiziţii de haine şi cosmetice. Nu refuz nici shopping-ul online, pentru cosmetice sau electronice, dar nici piaţa, pentru legume şi fructe proaspete, după care mă înnebunesc. Aş pleca acasă cu jumate din piaţa dacă aş putea...

3. Care este bugetul tău lunar?

A tricky one here, pentru că abia ce am schimbat moneda şi nivelul de trai, aşa că mi-e absolut imposibil să răspund la această întrebare.

4. Care ar fi următoarea ta achiziţie în materie de telefon?

Acum am un Samsung Star, negru, care îmi place la nebunie şi pe care nu plănuiesc să îl schimb prea curând. Când o voi face totuşi, voi alege tot un telefon cu touchscreen şi probabil tot Samsung pentru că, deşi împătimită Nokia până acum, mi-am dat seama că telefoanele Samsung sunt mai bune. (N-am primit bani să fac reclamă)

5. Ai carnet? Ce maşină conduci?

Am carnet de o lună jumătate, am muncit mult pentru el, dar momentan nu am maşină pentru că nu îmi e necesară. Dar mi-ar plăcea să conduc o maşină mică şi drăguţă, care să se mişte uşor prin oraş sau Cruze-ul prietenului meu, o minunăţie de maşină pe care mi s-a pus pata. Deşi ar fi o idee să aleg una pe alb sau pe crem, tare bine arată.

6. Ce ai alege între lună şi soare?

Sincer, nu pot renunţa la niciunul din cei doi aştri. Dacă nu ar mai fi luna, nu ne-ar mai creşte părul (ştiţi şi voi că dacă vă tundeţi când e lună în creştere părul va creşte şi el mai repede şi mai frumos) iar fără soare acel bronz discret şi care avantajează pe oricine nu ar mai fi posibil.

7. Eşti singură la părinţi?

Nu, am o soră mai mică, diferenţa dintre noi este de un an şi 8 luni.

8. Unde ai prefera să stai? La bloc sau la curte? De ce?

Sunt pui de Avicola  de când mă ştiu, adică am trăit numai la bloc, cred că m-aş adapta cu greu la curte. Prefer apartamentul în detrimentul casei, mi se pare mai uşor de întreţinut şi mai comod. E adevărat că nu ai aşa multă intimitate, dar dacă alegi una din casele acelea construite gard în gard, iar n-ai rezolvat nimic, nu?

Ultimul tag este şi cel mai recent, l-am primit de la Sadie şi se intitulează Ce mă face fericită? Mi-am dat seama că fericită mă fac acele persoane/ lucruri fără de care nu pot trăi:

- Marius, care mă face fericită în fiecare zi şi e stânca mea. Împreună, trecem peste orice. Îmi cer scuze dacă sună corny.

- Familia mea şi faptul că sunt cu toţii sănătoşi

- Cititul. Sunt una din acele persoane care îşi închipuie Raiul având forma unei biblioteci. Aş trăi într-o bibliotecă dacă aş putea, dar nu pot, pentru că, printre altele, sunt alergică la praf. Oricum, sunt dependentă de citit, ca un filolog care se respectă.

- Ceaiul şi apa plată. Poate părea stupid, dar aceste două lichide nu numai că mă hidratează dar mă şi binedispun. Cu ambele am o relaţie extrem de pasională şi, dacă nu m-aş controla, m-aş întoarce de fiecare dată de la shopping cu ceai şi apă cât să îmi ajungă în cazul unui eventual dezastru natural.

- Blogul şi faptul că mă citiţi şi lăsaţi comentarii. Le consider semne că îmi respectaţi şi îmi apreciaţi munca, ceea ce mă onorează şi mă face să vreau să continuu.

- Make-up-ul, în principal fardurile de ochi şi trusele cu farduri de ochi. Nici nu e musai să le cumpăr, e de ajuns să le văd şi să îmi clătesc ochii. Sunt persoane care au o slăbiciune pentru rujuri sau pentru blush-uri. Chiar dacă nu neglijez restul tipurilor de produse de make-ul, dimpotrivă, mă informez continuu, punctul meu slab va rămâne întotdeauna eye-shadow-ul. Dacă ar fi să mai rămână doar un tip de produs de make-up, aş alege fără să clipesc fardul de ochi. De preferinţă în nuanţele pentru care am armate de pitici, gen lila-uri, nuanţe de roz, movuri şi marouri.

- Revistele glossy inteligente şi care mă ţin ocupată mai mult de 30 de minute. De preferat, ar trebui să îmi ia ceva timp să le citesc, chiar dacă sunt un fast reader de felul meu. Să am ce citi sau ce admira, nu să termin cu o revistă în mai puţin de 30 de minute, cu tot cu privitul fiecărei reclame în parte. Da, există astfel de reviste de 2 lei, după cum există şi cele de care vă ziceam că îmi plac. Aici mărimea chiar contează...

- Somnul. Ador să dorm, să mă odihnesc şi să visez, nu cred deloc că îmi pierd timpul dormind. Asta nu înseamnă că nu rezist perioade lungi fără prea multă odihnă. Dar şi când e musai să dorm, atunci nu mai e loc de discuţii, dorm ca valiza în gară.

Acum nu îmi mai vine nimic altceva în minte, probabil mai există lucruri care mă fac fericită, dar o fac într-un mod atât de subtil încât nu îmi dau întotdeauna seama.

Nu voi da mai departe tag-urile, pentru că până am răspuns şi eu la ele, au circulat prin toată blogosfera şi chiar nu vreau să pedepsesc vreo blogerrinţă punând-o să răspundă din nou la aceleaşi întrebări, deşi poate ar fi interesant, dacă s-a schimbat ceva între timp. În acest moment, cel mai recent tag, ultimul din cele trei, circulă liber şi nestingherit şi nu cred că a scăpat cineva ne-tag-uit.

vineri, 1 octombrie 2010

Trusa Nyx s104

Am în lucru 2 tag-uri, unul de la bondărica şi celălalt de la Ramona J. dar, având în dotare armate de pitici pe creieraş şi dorinţa de perfecţiune, o să mai dureze un pic până o să puteţi citi răspunsurile mele la întrebările formulate de fete. Între timp, m-am gândit să vă fac cunoştinţă cu una din obsesiile mele şi în acelaşi timp cu cadoul care s-a lăsat aşteptat cel mai mult. Povestea începe mai demult, o dată cu lansarea, sub formă de blog iniţial, a produselor Nyx în România, importate şi distribuite de o ieşeancă pasionată de make-up şi care a fericit mii de fete începând această afacere. Între timp, site-ul a suferit 2 face-lifturi şi acum arată aşa. Oricum, ideea este că am pus ochii aproape din prima pe trusa 78 de la Nyx, pe numele ei de cod Makeup Artist Kit s104. În acelaşi timp, şi cu o pasiune egală, eram vrăjită şi de faimoasa trusă 88 matte, care se găseşte pe net în mai multe locuri. Lupta era extrem de grea, iniţial mi-am propus să aleg doar una din ele, ceea ce am şi reuşit într-o primă fază pentru că pe la finalul lunii mai am pus lăbuţele pe mult dorita 88. Totuşi, asta nu a reuşit să îmi şteargă piticul cu 78-ul, mai ales că, după 2 comenzi pe Nyx, eram deja fan declarat al fardurilor, care sunt extrem de pigmentate şi rezistente. Aşa că am trişat un pic şi mi-am promis s104-ul ca premiu pentru finalizarea disertaţiei, care a mers mai greu decât licenţa, din simplul motiv că eram şi dirigă cu normă întreagă şi masterandă şi mai aveam şi viaţă personală ceea ce, va trebui să mă credeţi pe cuvânt, este de-a dreptul epuizant.

Dar cum planurile de acasă şi cele din târg niciodată nu se suprapun, m-am văzut cu disertaţia terminată şi susţinută, dar cu nicio speranţă de a pune mâna pe autoa acordatul premiu. Motivul? Unul foarte simplu: comenzile mari Nyx vin din State iar termenele de livrare se lungesc câteodată destul de mult. Ca să scurtez povestea, o să vă spun că trusa a ajuns, cu mari emoţii, pe 2 septembrie, cu câteva zile înainte de a pleca din ţară. Am ales varianta de livrare prin curier rapid, pentru că stocul Nyx a fost împrospătat pe 30 august cu noua comandă şi dacă aş fi aşteptat să îmi vină prin poştă mult aşteptata trusă, probabil acum am fi fost în locuri diferite şi eu şi ea.


Valoarea de recompensă n-a rămas însă singură, pentru că prietenul meu, văzând cât întârzie comanda şi că nu o pot avea imediat după terminarea disertaţiei, a propus ca s104 să se transforme în cadou de ziua mea, care e la sfârşitul lui iulie. Nici atunci nu a sosit, dar nu m-am supărat nicio secundă pentru că mi-o doream prea mult şi în plus, răbdarea mă caracterizează. Totul e bine când se termină cu bine, asta mi-am zis când am avut în sfârşit mult dorita trusă.


Dar acum gata cu vorba, că deja v-aţi plictisit probabil, să trecem la lucrurile cu adevărat importante, respectiv poze cu obiectul în cauză, împreună cu impresii la cald.


Aşa arată trusa adunată (spun adunată pentru că trusa are 3 nivele):




Cele 48 de pastile sunt toate farduri de ochi. În partea din stânga, pe prima coloană, sunt dispuse 6 nuanţe de auriu şi tonuri de maro, toate shimmery, fără a fi deranjant de sidefate. A doua coloană este cel mai probabil favorita mea pentru că este compusă din 6 nuanţe de lila şi mov, un alt pitic de-al meu pe lângă armată deja extrem de numeroasă. Ca observaţie generală, trebuie spus că poza de mai sus, furnizată de fidelul Google, nu este chiar fidelă: culorile trusei sunt de fapt mai închise, mult mai vibrante şi mai fascinante. Revenind la nuanţele de mov, toate sunt shimmery însă shimmer-ul este foarte discret iar a 4-a nuanţa, de sus în jos, este aproape mată. Cea de-a treia coloană conţine nuante de galben şi 2 de verde, toate fiind mate, mai puţin primul verde (a 4-a culoare de sus în jos) şi galbenl pal fix de dedesubt. Ultima coloană are nuanţe de gri şi negru, toate shimmery.

Partea dreaptă a primului nivel este compusă din nuanţe de pământ, marouri şi tonuri de maro, alb, nuanţe de crem şi aşa-numita culoare nude, dar şi maro roşcat sau maro-oliv. Ca textură, toate sunt shimmery cu excepţia ultimei pastile de sus în jos din a doua coloană şi a celei de-a doua din ultima coloană, care sunt perfect mate.

Al doilea nivel al trusei descoperă privirii încă 4 coloane cu câte 6 pastile fiecare, 2 pe fiecare parte:

Şi de aici începe problema mea existenţială, pentru că pe spatele ambalajului trusei scrie că prima pastilă de pe coloana cu nuanţe de roşu şi portocaliu şi prima, a treia, a patra şi ultima pastilă de pe rânduri cu nuanţe de roz sunt de fapt pudră pentru faţă. Personal, mi se pare extrem de ciudat să foloseşti asemenea culori pe post de pudră, mai ales că nu cred că există prea multe persoane cărora aceste culori să li se potrivească perfect în ceea ce priveşte pudra. Oricum, eu le voi folosi pe post de farduri de ochi dacă voi avea vreodată chef de un machiaj mai wild sau pur şi simplu mai puternic. Rândurile următoare, vecine celor despre care am vorbit până acum, conţin, pe partea stângă, nuanţe de albastru şi turcoaz iar pe partea dreaptă, nuanţe de verde. Toate sunt culori perfect purtabile în cadrul unor machiaje de zi cu zi.

Cel de-al treilea nivel este format de fapt din 6 pastile mari, cam de 6 ori mărimea unei pastile normale din trusă, cu următoarele culori: negru, alb, gri deschis, auriu, auriu deschis şi maro. Negrul, albul şi maroul sunt mate, restul sunt shimmery. Tot pe acest nivel erau şi 6 aplicatori cu bureţel, care nu numai că nu îmi foloseau la nimic (nu ma pot machia cu bureţei, doar cu pensule sau, spre ruşinea mea, cu degetele), dar mai şi rămâneau blocaţi în sistemul de culisare al trusei, făcând imposibile deschiderea şi închiderea nivelelor inferioare.

Cutia este practică, are o oglindă extrem de utilă încorporată, şi este rezistentă, astfel că accidente de felul ruperii balamalelor sau al ciobirii, cum am citit că au păţit multe fete cu trusele 88 sau 120. Mai mult, trusa este practică şi din alt punct de vedere: având nivelele pliabile, trusa ocupă mai puţin loc decât ar ocupa dacă pastilele ar fi dispuse pe un singur nivel, aşa cum se întâmplă în cazul 88-ului.

Ultima bulina albă pe listă? Faptul că are, aşa cum îi spune şi numele, toate culorile imaginabile. Ei, noi ştim mai bine că nu le are pe toate, pentru că asta ar însemna că nu ne mai trebuie niciun alt fard, ceea ce este imposibil, dar asta nu înseamnă că trusa s104 nu este una extrem de versatilă şi absolut necesară pentru orice make-up addict.

Voi ce părere aveţi despre s104? O aveţi? V-ar interesa o comparaţie între s104 şi 88 matte? Ce alte truse vă fac cu ochiul? 

sâmbătă, 25 septembrie 2010

Farduri minerale Selena

V-am povestit eu aici cum m-a lovit și pe mine norocul o dată în viață și am câștigat unul din premiile puse la bătaie de Gabriela la concursul organizat pe http://manie.ro, concurs sponsorizat de Alina, proprietara site-ului http://www.bebearicel.ro/. După cum vă amintiți, sunt fericita posesoare a unui set în valoare de 46 de lei, format dintr-un fard mineral pentru pleoape, Fairy Dust, și un blush, tot mineral, nuanța Baby Pink.

Review-ul acesta era programat să apară mult mai repede, cel puțin în intenție, însă, din motive obiective, respectiv lipsa de acces la internet, el vede lumina zilei abia acum. Totuși, faptul că îl scriu cu un pic de întârziere nu este un lucru rău, pentru că acum am o părere mult mai bine formată și, într-o anumită măsură, mult mai obiectivă în ceea ce privește cele două produse.
Sursa foto: http://manie.ro

Trebuie să fiu totuși sinceră și să mărturisesc că în privința mineralelor nu prea am cum să fiu obiectivă. Mineralele reprezintă un tip de produs la vederea căruia mă entuziasmez ca un copil într-un magazin de jucării. Îmi plac din principiu. Asta nu înseamnă însă că nu pot să depășesc acest mic defect de dragul de a fi concludentă și a intenției de a realiza recenzii relevante.

Mai există un motiv pentru care îmi plac fardurile minerale, motiv care ține deja de sănătate: fardurile minerale conțin exclusiv ingredinte de origine minerală, fără niciun compus nociv ca parabenii, oxiclurură de bismut, talc, coloranți sintetici, parfum, conservanți sau materiale de umplere. Astfel, fardurile minerale prezintă multiple avantaje: nu sunt comedogenice, nu astupă porii, protejează împotriva radiațiilor UV, sunt rezistente a apă, au o rezistență îndelugată și oferă o acoperire perfectă.

Voi prezenta pe rând atât fardul de pleoape cât și blush-ul, după criteriile deja știute, pentru a vă putea da ocazia să vă dați seama dacă sunt bune de ceva produsele, acesta fiind, în final, scopul unui review.


Fard mineral de pleoape Fairy Dust

Sursa foto: http://www.bebearicel.ro

Preț: 27,30 lei pentru un recipient de 5 grame, pe http://www.bebearicel.ro

Compoziție: mica, oxizi de fier, dioxid de titan

Termen de valabilitate: 24 de luni de la deschidere

Ce promite produsul: conform site-ului citat mai sus, Fairy Dust, cum îi zice și numele, este o nuanță strălucitoare, diafană, sidefată, care dă privirii strălucire și seninătate. Ideal de folosit ca fard de seară sau în timpul verii. Mai mult, fardul poate fi aplicat fie cu o pensulă uscată fie cu una ușor umedă, pentru a obține o nuanță mai intensă. Ca posibilități de combinare, fardul poate fi folosit atât singur cât și într-un machiaj cu mai multe nuanțe.

Ce face produsul: ei, aici am câteva lucruri de povestit. În primul rând, citind prezentarea de pe site-ul Alinei, constat că nu am folosit fardul nici în timpul verii, care s-a și terminat, și nici în cadrul unui machiaj de seară. Pentru niciuna din cele două situații n-au intrat zilele în sac. Totuși, să vă spun ce am reușit eu să scot de la el. Fiind vorba de un fard, se înțelege de la sine că utilizarea lui și posibilitățile de combinare sunt dependente de gustul și imaginația personajului care se machiază. Eu, spre exemplu, am un pitic cu coordonarea culorilor, astfel că am ezitat să combin Fairy Dust cu nuanțe sau culori cu care nu este în perfectă armonie. Este vorba poate și de o posibilă scădere din punct de vedere creativ, dar pur și simplu simt nevoia coordonării culorilor când vine vorba de machiaj, dar și de haine, dar asta e deja o cu totul altă discuție.

Astfel, am folosit Fairy Dust în combinație cu un alt fard mineral, de data aceasta de la TANF, faimosul Olive U, un verde închis, combinație care complimentează ambele nuanțe. Machiajul a fost unul de zi, discret, dar totuși interesant, perfect flatant pentru ochi căprui, dând senzația unor ochi mai mari. Alte combinații în care Fairy Dust este pus în valoare extrem de frumos sunt cele cu tonuri de maro, oranj și toate rudele lui, mai apropiate sau mai îndepărtate, sau nuanțe de auriu, caz în care iese un minunat machiaj de seară, în funcție de accentele folosite.

Referitor la rezistența pe pleoape, am de spus numai lucruri bune despre Fairy Dust. Ca bază nu folosesc primer, nu îi simt utilitatea stringentă, ci mă bazez mai degrabă pe un strat de fond de ten (momentan Affinitone Mineral de la Maybelinne) și pe unul de pudra (Eclat mineral de la Bourjois). Pe o astfel de etajare, fardul rezistă fără probleme și fără să își piardă din luminozitate cel puțin 8 ore, dovedindu-se astfel un fard de cursă lungă pentru acele zile interminabile la serviciu.

Ce mi-a plăcut: nu are rost să repet paragrafele de mai sus, așa-i? Oricum, fardul este unul dintre mono-urile mele preferatele, având o delicatețe care ascunde de fapt o rezistență demnă de invidiat.

Ce nu mi-a plăcut: ei, aici e aici, pentru că nu prea există bile negre pentru acest fard. Poate doar faptul că aplicare poate fi uneori un pic messy, dar asta este o parte mai puțin plăcută a tuturor fardurilor minerale, dată chiar de compoziție și natura lor.

Blush mineral Baby Pink

Sursa foto: http://www.bebearicel.ro

Preț: 33,60 lei pentru un recipient de 20 de grame, pe http://www.bebearicel.ro

Compoziție: mica, dioxid de titan, oxid de zinc, carmin

Termen de valabilitate: 24 de luni de la desigilare

Ce promite produsul: conform aceluiași site, Baby Pink este o nuanță ușor sidefată, diafană, care, aplicată, conferă obrajilor un aspeect proaspăt și tânăr, asemenea pielii delicate a bebelușilor. Datorită compușilor enumerați mai sus, blush-ul este non-comedogenic, protejând pielea de iritații și erupții cutanate, menținând în același timp pielea sănătoasă și tânără.

Ce face produsul: aici chiar că am pentru voi o poveste tare interesantă. Cum m-am luptat în adolescență cu tot felul de coșuri în diferite zone ale feței, atunci când am reușit și eu să am o față relativ curată, n-am fost foarte interesată decât să mențin o nuanță cât mai uniformă, excluzând astfel, mai mult sau mai puțin pe merit, orice altceva decât pudra. Astfel, blush-ul sau bronzer-ul nu au făcut parte în principiu din trusa mea zilnică, dar și din colecția mea extinsă de make-up. De cumpărat de bună-voie nu am cumpărat vreun blush, dar câștigarea concursului organizat de Gabriela și Alina m-a pus în fața unei premiere, echivalentă cu o revelație. De dragul documentării intense pentru review, a trebuit să încep să port și blush și să încerc, cumva, să îl integrez în rutina mea de make-up zilnic. În teorie știam cum trebuie aplicat, în practică însă lucrurile erau mai puțin clare, astfel că prima dată am aplicat blush-ul cam cu zgârcenie, de teamă să nu cumva să ajung ca fetele care seamănă mai degrabă cu un clovn decât cu un as în ale machiajului. Surprinzător, nu am provocat niciun fel de dezastru cromatic şi nici nu am devenit un candidat serios pentru un job la circ. Dimpotrivă, trecând peste ineditul situaţiei, am ajuns la concluzia că o tuşă de blush este în măsură să îmi confere un aer oarecum sofisticat şi în acelaşi timp senzaţia că poate mă pricep la mânuirea pensulelor de machiaj. Mai mult, am primit complimente extrem de entuziaste şi a trebuit să accept faptul că îmi stă foarte bine cu blush.

Este însă imposibil de negat faptul că poate doar acest blush îmi vine de minune, pentru că sunt perfect convinsă că nu m-ar avantaja chiar orice fel de nuanţă de fard de obraz. Totuşi, este destul de interesant cum o nuanţă diafană de roz se potriveşte unui ten mai cu tentă măslinie sau, oricum, unuia care nu este palid, ceea ce mă face să cred că Baby Pink stă bine, până la urmă, pe orice nuanţă de ten. Mai mult, mi se pare un blush versatil, potrivit pentru stiluri diferite de machiaj: este extrem de binevenit atât pentru un machiaj complet de zi, dar şi pentru unul de seară şi chiar pentru unul light, compus dintr-o idee de fond de ten, blush, rimel si luciu de buze.

Ce mi-a plăcut: cu Baby Pink este ca şi cu prima dragoste. Îmi place totul la el, de la particulele fine strălucitoare, până la aerul natural sau sofisticarea necăutată, dar extrem de reuşită. Cât despre rezistenţă, şi Baby Pink este un alergător de cursă lungă, fiind un produs pe care te poţi baza 100%, la fel ca fardul de pleoape.

Ce nu mi-a plăcut: aici chiar că nu ştiu ce să zic, pentru că nu prea am experienţă cu blush-ul în general, aşa că va trebui să vă promit că o să revin pe tema asta, dacă cumva voi găsi ceva care să nu îmi placă. În ceea ce priveşte blush-ul, comparativ cu fardul mineral, mi s-a părut că aplicarea nu este la fel de messy, recipientul fiind îndeajuns de larg pentru a folosi o pensulă medie.

Şi acum, după ditamai romanul, vă întreb pe voi: ce experienţe aveţi cu fardurile minerale în general? Dar farduri Selena aţi folosit? Le găsiţi aici. Oricum, sunt tare curioasă să aflu ce părere aveţi voi despre fardurile minerale, dacă vă plac, dacă le folosiţi.

I'm baaack!!!

Hello, lume. În primul rând, îmi cer scuze pentru absența mea de pe blog, ea nu se datorează nicidecum lipsei de chef de scris ci acelor chestii despre care v-am povestit că trebuie să le rezolv. Sper că nu m-ați uitat cât am lipsit din blogosferă, am lipsit motivat și am și scutire. Motivul absenței mele îndelungate a fost relocarea (da, așa se zice mai nou la mutat cu arme și bagaje) într-o altă țară, unde, vorba unei poezii de Minulescu, plouă de 3 ori, însă nu pe săptămână, ci pe zi. Cel puțin în teorie, că până acum nu am văzut aici mai multă ploaie decât am văzut acasă, când a plouat o luna încheiată. Revenind la încercarea mea de a mă scuza: problema e că nu am avut o perioadă destul de îndelungată acces la internet, ceea ce s-a dovedit a fi o suferință de anvergură. Din fericire, am revenit, înarmată cu idei și subiecte pentru review-uri.

Cu ocazia asta, vreau să vă întreb: v-ar interesa review-uri la produse care încă nu se găsesc pe piața românească de produse de beauty și make-up? Sau review-uri la game de produse disponibile în Occident și la noi nu, dar care se pot comanda de pe net? Chiar mă interesează părerea voastră și promit că o să țin cont de feed-back-ul pe care îl voi primi.

sâmbătă, 21 august 2010

Premiu I love to read your blog

Azi, când am intrat pe blog și am citit comentariile la ultima postare, am descoperit că am mai primit un blog award intitulat I love to read your blog de la half_a_devil și de la Shopperita. Și acest premiu m-a mișcat și să nu credeți că, dacă e al doilea premiu, mă impresionează mai puțin. Fetele au spus amândouă că le place mult blogul meu și că le face plăcere să îl citească, de aici și premiul, însă m-au mustrat puțin că nu postez mai des. Dacă ar fi după mine, aș posta aproape non-stop, însă următoarele 2 săptămâni vor fi destul de ocupate și stresante. Vă promit însă că, o dată ce voi termina tot ce am de rezolvat, o sa revin în forță, așa cum bine a intuit Shopperita. Oricum, idei am o groază, deci dacă îmi dați un picuț de răgaz, o să vă răsplătesc răbdarea.

Premiul îl dau mai departe blogurilor pe care le-am menționat aici, pentru că acestea sunt favoritele mele.

Vă mulțumesc tuturor că mă citiți.

vineri, 20 august 2010

Minerale cadou

Eu de fel nu sunt deloc o persoană norocoasă, n-am câștigat niciodată la concursuri, promoții sau așa, aiurea, cum câștigă unii oameni tot felul de chestii, de la o sticlă de Cola până la bani de la Loto sau Bingo. Pe de altă parte, nici ghinionistă de fel nu sunt, ca am avut destul de mult noroc în viață, până acum, dar nu norocul de a câștiga lucruri sau produse pentru care nu am muncit.
Machiaj mineral Serena, sursă foto: http://manie.ro


Totuși, am zis că ar trebui să insist mai mult, să mă implic în concursuri care te pun un pic la treabă, poate așa am și eu vreo șansa. Pentru că urmăresc constant blogul Gabrielei, http://manie.ro/, m-am bucurat mult de tot acum câteva săptămâni, când a anunțat acest concurs. Acesta era dotat cu 5 premii constând într-un set de fard mineral, Fairy Dust, și blush mineral, Baby Pink, oferite de Alina, proprietara site-ului http://www.bebearicel.ro/. Postarea mea pentru concurs a început cu stângul pentru că, filolog fiind, îmi este tare greu să număr până la 6 și am postat doar 5 produse de pe site pe care mi le-aș dori. Mi-am dat seama dupa aia, am făcut rectificarea și Gabriela a fost drăguță și mi-a acceptat postarea și așa. Am fost tare uimită când am văzut câștigătorii, de data asta random.org a ținut cu mine și acum, la o săptămână și un pic după anunțarea câștigătorilor, sunt fericita posesoare a unuia din cele 5 seturi, în valoare totală de 46 de lei.

Sursă foto: http://manie.ro


Le mulțumesc atât Alinei, care are un magazin online foarte ofertant și tentant aici, cu prețuri mai mult decât rezonabile pentru farduri minerale, dar și Gabrielei, care a organizat și găzduit concursul, a cărui realizare a fost impecabilă.

Momentan am vrut doar să vă împărtășesc bucuria mea și premiera reprezentată de câștigarea unui concurs, însă, datorită faptului că fardurile minerale sunt pasiunea mea, vor urma review-uri la cele două produse, pe care le-am testat deja și care sunt superbe. Abia aștept să le folosesc la modul serios.

Voi cât sunteți de norocoase? Ați câștigat la concursurile de pe net? Sau la concursuri în general?

marți, 17 august 2010

Primul meu premiu

Am primit, până în acest moment, nu unul, ci patru premii I love your blog, în ordine, de la Roxie, Deena, Chatte și Sasha. Vreau sa le mulțumesc acestor fete absolut minunate pentru gestul lor, care m-a mișcat din mai multe motive. O dată, pentru că îmi citesc postările, pentru care și acum mă oftic că nu am timp destul, deși o să răsară soarele și pe strada mea și o să scriu de o să se plictisească lumea să mă citească. :D. În al doilea rând, mă onorează să figurez pe blogroll-ul lor, dat fiind faptul că fetele sunt bloggerite cu mai multă experiență ca mine și cu mai multă vechime. Al treilea motiv este și mai demn de laudă: faptul că s-au gândit la mine atunci când au ales să îmi acorde acest minunat premiu. Vă mulțumesc, fetelor, nu aveți idee cât de tare m-a mișcat gestul vostru.

Pentru a da mai departe premiul, există o serie de reguli. Iată-le:
- postarea blog-awardului pe blogul propriu
- postarea linkurilor către blogurile persoanelor care ți l-au acordat
- alegerea blogurilor cărora le dai mai departe premiul
- anunțarea autorilor acestori bloguri în legătură cu premiul.

Teoretic, ar trebui să acord premiul, la rândul meu, altor 15 bloggeri. Nu am stat niciodata bine cu matematica, așa că vedem câte ies când termin de înșirat:

1. Marius, pentru post-urile foarte interesante, din care am de învățat o gramadă, dar și pentru stilul lui inconfundabil
2. Gabriela, aka Homo Cosmeticus Shoppaholicus, pe care o citesc și o admir în taină aproape de la prima ei postare
3. Iguanitza, pentru că e o bloggeriță extrem de harnică și scrie despre make up și produse de beauty, ceea ce, pentru mine, este extreeeem de interesant
4. Shopperita , pe care am descoperit-o de curând dar, la fel, îmi place cum scrie
5. Lady's Blush, pentru mine o revelație a blogging-ului de beauty și make-up
6. What I like, unde găsesc mereu review-uri interesante
7. Camelia, un blog pe care îl admir cu adevărat
8. Camelcutza, pentru post-urile ei inconfundabile, cu păreri extrem de clare

Sper să nu fi uitat pe nimeni, dacă aș avea ceva mai mult timp, aș ține-o așa la nesfârșit cu nominalizările. Citesc multe bloguri cu drag și, de ce să nu recunosc, multe din ele m-au făcut să îmi doresc să am și eu unul. Le-aș fi nominalizat în primul rând pe fetele de la care am primit premiul, însă dupa asta o să ajungem să nu mai facem altceva decât să ne trimitem premii între noi. Dar și blogurile lor le citesc regulat și îmi plac la nebunie.

Le mulțumesc din nou din inimă fetelor care mi-au acordat premii și sper ca la rândul meu să fac aceeași bucurie celor cărora le-am dat și eu premii mai departe.

vineri, 13 august 2010

Nivea Visage Aqua Sensation Dischete Demachiante pentru ochi

Îmi cer scuze pentru tăcerea mea din ultimele zile. Am mai multe motive pentru care nu am scris: unul e acela că am de învățat pentru un examen greu (nu, nu e Bac-ul din toamnă și nici vreo restanță la facultate, am depășit vârsta și nici n-am avut restanțe). Al doilea e că am tot ezitat să scriu, sperând că produsul pe care îl prezint astăzi îmi va schimba impresia inițială pe măsură ce îl folosesc. Ăsta e un defect al meu, acord uneori mult mai multe șanse produselor/persoanelor, chiar dacă mă dezamăgesc într-o primă fază și continuă în același stil.

Să revin totuși la subiectul review-ului de azi, adică dischetele demachiante pentru ochi din gama Nivea Aqua Sensation. Trebuie să fiu sinceră și să spun că brandul Nivea nu îmi produce niciun fel de emoție cosmetică, alta decât, poate, aceea din copilărie, când crema Nivea era, pentru românii abia ieșiti din comunism, o adevărată revelație. De atunci nici nu am mai încercat-o, prefer să o păstrez așa în amintire.

Sursa foto: http://www.nivea.com/

Gama Aqua Sensation este special concepută pentru tenul normal și mixt și conține, pe lângă dischetele demachiante pentru ochi, o cremă de zi și una de ochi.

Sursa foto: http://www.nivea.com/

Sursa foto: http://www.nivea.com/
Preț: între 17 lei (Sensiblu) și 24 de lei (pe net) pentru o cutie cu 24 de dischete demachiante. 


Ce promite produsul: conform site-ului oficial, dischetele demachiante, extrem de moi, sunt destinate îndepărtării zilnice a machiajului ochilor, inclusiv a celui waterproof. Dischetele sunt testate și aprobate dermatologic și oftalmologic iar pentru un efect perfect de trezire dimineața, se recomanda folosirea lor urmată de crema anti-cearcăn din aceeași gama. Mai mult, producătorul promite nu numai o demachiere eficientă, ci și o senzație reîmprospătare a zonei din jurul ochilor, revigorând pielea ca o mască.

Ce face: nimic din ceea ce promite. Produce usturimi și chiar lacrimi.

Ce mi-a plăcut: hm, aici am mari probleme, pentru că sunt de părere că acest produs nu numai că nu face ceea ce promite, ci se poate folosi, la  nevoie, și ca obiect de tortură. Dacă e totuși să mă străduiesc un pic, recunosc că îmi place (oarecum) mirosul acestor dischete și ambalajul, o cutie cu capac, destul de utilă, căreia, probabil, îi voi găsi cu ușurință o altă destinație după ce scap de dischete. Prezentarea produsului este și ea simpatică, se vede că departamentul de marketing de la Nivea și-a făcut treaba cum trebuie. Încă un plus ar fi faptul că nu am găsit gene căzute pe dischete, dar acesta este meritul lor, nu al produsului.

Ce nu mi-a plăcut: ohooo, aici am multe de zis, aveți timp? În primul rând, nu numai că nu îndepărtează machiajul waterproof, nici nu m-am încumetat să fac experimentul ăsta, nu îndepărtează niciun fel de machiaj al ochilor decât după o tortură consistentă. Cu fardul lucrurile merg mai ușor, e și normal, însă rimelul reprezintă testul la care dischetele demachiante pică mai rău ca un student care se prezintă tufă la examen. Cum am zis, nici nu am încercat să îndepărtez cu ele machiaj rezistetnt la apă, nu folosesc o astfel de mascara de felul meu, însă modul în care s-au comportat cu mascara normală m-a lămurit. E nevoie de mult frecat, însoțit de usturimi atât ale pielii cât și ale ochilor, și tot rămân urme de rimel pe gene. Am supus dischetele unui test mai îndelungat, tot sperând că o să îmi schimb părerea, însă în fiecare seară, după folosirea lor, trebuia să revin la ochi cu o dischetă normală, îmbibată în loțiune micelară, pentru a mă putea declara demachiată la ochi. În seara asta am avut ideea semi-genială de a pune pe dischetele Nivea niște picături de loțiune micelară și demachierea a decurs mult mai eficient și mai repede.

Le voi cumpăra din nou? Nici prima dată nu le-am cumpărat, le-am primit de la cea mai bună prietenă, și de dragul ei voi face un efort să le termin, mai am 6 dischete.  Însă sub nicio formă nu le voi cumpăra, în primul rând pentru că nu mi-au plăcut deloc și în al doilea rând, pentru că am la îndemână cel puțin 3 variante de demachiere a ochilor, mult mai puțin dureroase, dar mult mai eficiente.

Se pare că brandul Nivea rămâne un mare no-no pentru mine, mai ales după dezastrul provocat de o cremă de zi din aceeași gamă. Loțiunea tonică a fost relativ OK, însă nici pe aceea nu cred că o voi mai cumpăra din nou.

Voi ce experiențe aveți cu Nivea? Sunt produse care vă plac de la ei? Dar produse pe care le detestați?

marți, 10 august 2010

Prima impresie: Neutrogena Visibly Clear Pink Grapefruit Facial Wash

Am avut norocul să pun mâna pe numerele din august ale revistelor Glamour UK și Cosmopolitan UK. Dincolo de faptul că aceste reviste sunt minunate în sine, în ambele am găsit câte o mostră din noul gel de curățare de la Neutrogena. Produsul face parte din gama cu același nume, Neutrogena Visibly Clear Pink Grapefruit, care mai cuprinde și un scrub zilnic. Gelul de curațare în forma lui standard arată așa:

La noi în magazine nu am văzut încă minunea și, oricum, nu sunt foarte sigură că se va comercializa. Să revin însă la prima impresie pe care acest produs mi-a lăsat-o, cu precizarea faptului că nu mă pot pronunța asupra efectului pe termen lung.

Așa arată mostrele pe care le-am primit eu o dată cu revistele:
Sursa foto: lilylipstick.blogspot.com

Ce mi-a plăcut:
- în primul rând mirosul foarte plăcut de grapefruit, care însă la a doua spălare semăna cu un miros artificial. Se prea poate să fiu eu mult prea sensibilă la mirosuri și de aceea să fi simțit diferența
- senzația de curat pe care o lasă pe piele
- finețea pielii după utilizare
- impresia că funcționează în reducerea numărului de puncte negre- nu pot însă să bag mâna în foc, am explicat de ce

Ce nu mi-a plăcut:
- faptul că efectul și senzația de curat dispare destul de repede dacă pielea rămâne liberă, nemachiată, ceea ce nu mi se pare chiar în regulă
- modificarea pe care a suferit-o mirosul gelului

Acum chiar stau să mă întreb dacă aș cumpara gelul de curățare, în varianta optimistă că s-ar găsi și la noi. Trebuie să recunosc că ceea ce promite acest produs este foarte tentant: eliminarea punteloc negre și a coșurilor și o curățare în profunzime a porilor. Dacă e să fiu sinceră, admit că mâna pe inimă că l-aș lua, măcar și pentru a testa pe termen lung efectele și pentru a vedea cât e marketing și cât face de fapt produsul, luat la bani mărunți.

Voi ce gel de curațare folosiți? Care este preferatul vostru?

vineri, 6 august 2010

Ce am folosit azi: machiajul si îndepărtarea lui

Mai nou am chef să fiu scurtă și la obiect. Nu vă temeți, nu mă ține mult și cât de curând o să vă ofer review-uri ca cele de până acum.

M-am gândit să vă povestesc pe scurt cu ce am fost azi machiată și ce am folosit la demachiere, în ideea de a vă tachina un pic în așteptarea unei postări mai lungi despre alternativele de demachiere, cum funcționează ele în cazul meu, ce produse folosesc, ce îmi place și ce nu. Promit că scriu postul cât de repede pot.

Azi am folosit la machiaj următoarele produse:
- fond de ten Affinitone Mineral, nuanța 40 Fawn
- pudră loose Natural Collection, nuanța Neutral Translucent
- creion de ochi Soft Kohl Kajal Eye Pencil, de la Rimmel, nuanța 61 Jet Black
- mascara Lash Stiletto de la Maybelline, negru
- 3 nuanțe de maro din trusa 88 matte, cu care am realizat un machiaj no make-up
- gloss Glazewear Metallic de la Avon, nuanța mauve metal

Sursa foto: avantaje.ro
Bineînțeles că a venit și momentul demachierii și al ritualului de curățare a feței. Am folosit pentru demachierea propriu-zisă Loțiunea Micelară Ivatherm, împreună cu 3 dischete demachiante. Am îndepărtat cu loțiunea micelară și machiajul ochilor, deși aș fi avut cel puțin două variante specializate pentru demachierea ochilor, dar despre ele separat, în postările viitoare.
Sursa foto: ladyshop.ro


Apoi, tot cu ajutorul unei dischete demachiante, am aplicat Loțiunea Tonică Gerovital Plant. Vor urma crema de ochi de la Elmiplant și crema hidratantă Bioten, ambele beneficiind de un review în viitorul apropiat.

Voi ce folosiți la demachiere? Ce vă place în mod special?

Întrebări...

Deși blogul meu e mic-mititel, are doar câteva zile, am primit destule semnale pozitive de la voi. Eu am o grămadă de idei cu ce să vă delectez pe viitor, însă sunt curioasă să aflu despre ce ați vrea să citiți când intrați pe Alexandra scrie...? Review-uri pentru produse de make-up? Produse cosmetice? Produse de îngrijire? Trucuri și sfaturi? Informații de bază? Idei?

Aștept cu foarte mare interes sugestiile voastre și promit solemn că voi ține cont de ele.

joi, 5 august 2010

Ce am folosit azi... Uleiul relaxant pentru masaj Elmiplant

Cu acest post inaugurez rubrica Ce am folosit azi... în care o să fiu mult mai succintă decât până acum.

Sursa foto: http://www.elmiplant.com
Azi am folosit și mi-a plăcut mult uleiul relaxant pentru masaj de la Elmiplant, cu ajutorul căruia am primit de la prietenul meu cel mai fain masaj: relaxant, revigorant, aromat.

Uleiul l-am primit cadou, dar dupa un mic googălit, am aflat că e aproximativ 17 lei în magazine. Face toți banii. Păcat că nu se pot cumpăra și mâinile care fac masajul, la asta se descurcă fiecare cum știe...

Conform site-ului http://www.elmiplant.com, uleiul relaxant de masaj revigorează simțurile datorită uleiului senzual de Ylang Ylang, catifelează pielea și relaxează trupul și mintea cu ajutorul lavandei. Mai mult, hidratează extraordinar pielea iar pentru un rezultat și mai bun, se recomandă aplicarea pe pielea umedă, după duș.

Voi l-ați încercat? L-ați încerca?

Cremă hidratantă anti-imperfecțiuni Elmiplant Skin Control

Sursa foto: http://www.elmiplant.com/ro/Skin-control
Atât de mult am căutat crema aceasta prin magazine, chiar în momentul în care s-a lansat, încât am avut senzația că am eu o problemă: reclame la gama Skin Control erau în toate revistele, dar în magazin nu gaseai vreun produs nici să tragi cu tunul. Am mai și făcut cu nervii o vânzătoare de la un magazin naturist, o întrebam sistematic dacă a primit gama, ea îmi răspundea amabilă că sunt probleme cu distribuția și că, nu, încă nu a primit-o.

V-am povestit toate astea ca să vedeți pe ce fond de așteptare a venit, până la urmă, crema anti-imperfecțiuni. Cred ca am cumpărat unul dintre primele tuburi de cremă din oraș, din Real, și acasă am constatat dezamăgită că luasem crema hidratantă, nu pe cea gel, matifiantă. Oricum, a trebuit să mă mulțumesc cu ea, mai ales că era singura disponibila în acel moment. De atunci, toate magazinele mari s-au aprovizionat cu produse Elmiplant si Bioten, care, din punctul meu de vedere, merită foarte multă atenție din partea oricărei fete. Dar asta este o altă poveste, care se va concretiza într-o postare viitoare. Să revenim însă la crema despre care vreau să vă vorbesc azi.

Crema hidratantă anti-imperfecțiuni face parte din gama Skin Control, produsă de Elmiplant, gamă din care mai fac parte gelul exfoliant zilnic, loțiunea astringentă, pentru curățare, și crema gel matifiantă, pentru hidratare. Cum îi spune și numele, crema hidratantă anti-imperfecțiuni are rol hidratant.

Gama în sine se adresează tenului acneic, cu probleme tipice tenului adolescent, pe care le tratează folosind puterea ingredientelor naturale: arborele de ceai, lemongrass-ul, bambusul si acidul salicilic, acesta din urmă fiind recunoscut ca ingredient minune în produsele pentru tratarea acneii. Produsele pot fi vizualizate aici.

Pentru că am depășit perioada adolescenței, tenul  meu nu mai are probleme pe care le avea odată, dar asta nu înseamnă că sunt scutită de câte un coș pe ici pe colo prin punctele esențiale, fix când mi-e lumea mai dragă. În plus, trebuie să mărturisesc că mi-am luat această cremă nu neapărat pentru că aveam nevoie de ea, cât mai mult din curiozitate și pentru că, după cum v-am povestit, mă terminase nervos faptul că o vedeam peste tot în reviste dar în magazine nu.

Preț: dacă îmi amintesc bine, am dat pe ea aproximativ 13 lei. Pe net dacă o căutați, o puteți găsi și la 19 lei, în funcție de magazin. Recomand însă marile magazine.

Ce promite: citez chiar de pe ambalaj: Această cremă este special formulată cu ingrediente active naturale care elimina coșurile, închid porii și hidratează eficient tenul, prevenind iritațiile. Arborele de ceai, cunoscut pentru proprietățile sale antibacteriene, menține tenul curat și fără impurități. Extractul de lemongrass stimulează și revigorează tenul, lăsându-l împrospătat și tonifiat. Acidul salicilic ajută la destuparea porilor și previne reastuparea lor, îmbunătățind procesul natural de regenerale a pielii. Datorită Acțiunii triple, crema lasă tenul hidratat eficient, îndepărtând coșurile și imperfecțiunile.

Ce face: având în vedere că eu nu am probleme majore cu acneea, ci doar cu punctele negre și cu câte un coș răzleț, crema mi s-a părut extrem de bună. Nu pot face aprecieri în legătură cu modul în care s-ar comporta pe un ten cu probleme serioase, însă am o bănuială că își face treaba mai mult decât onorabil și în acest caz.

În primul rând, cel mai evident este că intră foarte repede în piele, având o textură foarte ușoară. Senzația pe care o lasă este una foarte placută iar tenul rămâne hidratat, netezit, la atingere având o finețe accentuată. Efectul se păstrează iar crema este în același timp și o bună bază de machiaj, făcând fondul de ten să adere mult mai bine și să rămână la locul lui mult mai mult timp, chiar pe o vreme caniculară.

Efectele curative sunt și ele prezente, orice coș sau iritație având un timp de vindecare mult mai rapid. Totodată, datorită minunatului acid salicilic, crema poate fi folosită cu succes și pentru tratarea iritațiilor post-epilare, indiferent de zona epilată. Am folosit crema după epilat cu ceară rece sau după lamă, efectul calmant manifestându-se indiferent de metoda folosită pentru îndepărtarea părului nedorit.

Puncte tari: senzația lăsată de pe piele, efectul de hidratare de durată, textura ușoară, constituie o foarte bună bază de machiaj, vindecă iritații, coșuri și in principiu tot ce apare nedorit și dureros pe față sau în alte locuri de pe corp

Puncte slabe: unul singur, mirosul destul de tare, asemănător cu cel al unui parfum bărbătesc. Pe de altă parte, gama fiind cumva unisex, e și normal să nu miroasă a flori.

O voi cumpăra din nou? Desigur, în primul rând pentru senzația pe care o lasă pe față. În al doilea rând, ca să am mereu la îndemână un produs minune, care tratează nu numai coșurile, dar și iritațiile într-un timp scurt.

Întrebări, comentarii, sugestii? Le aștept cu interes.

duminică, 1 august 2010

Fond de ten mineral Natural Blend de la Wet'n'Wild

Sursă foto: http://wnwbeauty.com
De mult visez la un fond de ten mineral, pentru toate cele un miliard plus una calități pe care le are și pentru tot atâte beneficii pentru ten. Am avut o încercare timidă cu niște mostre de pe http://www.theallnaturalface.com/ însă n-am avut curaj să îmi comand un full size, astfel că am lăsat-o repede baltă, pentru că nu mă puteam descurca deloc cu pungulițele. Nici nu imi nimerisem nuanța, dar asta este altă poveste. 

Am cumpărat fondul de ten de la Wet and Wild într-un din rarele mele incursiuni la mall, dintr-un magazin Kenvelo. Nu toate magazinele Kenvelo au stand Wet and Wild la noi în oraș, așa că am decis să îl iau, pentru că, m-am gândit eu, nu am prea mult de pierdut dacă fondul de ten nu e bun. Am ales nuanța Medium și e perfectă pentru mine, tenul meu fiind genul caucazian.

Cât a costat: 17 lei, la un gramaj de 3,5 grame

Sursă foto: http://nouveaucheap.blogspot.com
Ce promite: conform site-ului http://wnwbeauty.com, Natural Blend are o formulă ușoară, bazată pe minerale, care uniformizează culoare tenului și oferă o acoperire fără defecte însă foarte naturală. Compartimentarea etajată permite un sistem de folosire personalizat. Nu conține talc.


Sursă foto: http://nouveaucheap.blogspot.com

Ce face: în principiu, ceea ce promite. Recunosc că am fost destul de sceptică inițial, chiar dacă știam că fondul de ten mineral poate oferi acoperirea cu care m-am obișnuit. Când l-am aplicat prima dată cu kabuki-ul cu care vine, am avut senzația că e o simplă pudră, pentru că se mai vedea câte o pată sau o imperfecțiune pe ici pe colo. Tenul meu nu are mari probleme, însă, normal, nu are o culoare egală peste tot. Eram oricum în întârziere așa că am plecat. Afară, însă, prietenul meu a observat din prima că port un fond de ten nou și chiar mi-a zis cât de bine arată. Următoarele aplicări i-au dat dreptate lui și mi-au distrus mie orice reticență. Ultima dintre ele s-a dus în momentul în care m-am demachiat într-o seara. Intenționat am ales să mă demachiez cu șervețel pentru că eram curioasă dacă nu cumva fondul de ten a dispărut de tot. Surpriză: am mai cules și cu șervețelul demachiant, deci rămăsese la locul lui.

Sursă foto: Google images
Puncte tari: acoperirea, finish-ul, faptul că vine cu un kabuki încorporat, prețul

Puncte slabe: aplicarea destul de messy, dar asta pentru că nu mă pricep eu, mirosul un pic ciudat al kabuki-ului și faptul că e un pic dur, dar asta nu e neapărat un lucru rău, că în același timp face și o exfoliere mai ușoară. Am citit însă că se înmoaie cu timpul, iar adevărul e că nici nu l-am spălat încă.

Îl voi cumpăra din nou? Cu siguranță. Fondul de ten Natural Blend de la Wet and Wild e genul acela de produs care face mai mult decât costă. Îl recomand cu încredere, nu o să fiți dezamăgite.